În perioada 29 aprilie - 20 mai, 43 de profesori din preuniversitar (selectați din comunitățile de profesori ale Teach for Romania, Aspire Teachers și Asociația Techsoup) au făcut parte dintr-un program pilot care a adus în prim-plan utilizarea inteligenței artificiale în educație, într-o manieră accesibilă și creativă: AI Innovation Fellowship.
AI Innovation Fellowship a fost construit și organizat de Asociația Krontechies în parteneriat cu Playlab. Trainerii care au susținut profesorii pe tot parcursul experienței: Narcisa Codreanu (Playlab Senior Fullstack Engineer), Andreea Rădăcină (Asistent Universitar Doctorand Inginer, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Politehnica București) și Ana Stamatescu (Director Executiv, Asociația Krontechies).
În cadrul programului, profesorii participanți au parcurs un proces intensiv de învățare care a îmbinat înțelegerea inteligenței artificiale generative cu metoda Design Thinking. Aceștia și-au creat propriile aplicații educaționale, mai exact, chatboți adaptați nevoilor clasei și obiectivelor curriculare, și le-au testat direct cu elevii. Programul a pus un accent important și pe dimensiunea etică a utilizării inteligenței artificiale, încurajând o abordare responsabilă și critică a noilor tehnologii.
Cornelia Maier este profesor de Informatică și TIC la Colegiul Școala Națională de Gaz din Mediaș, cu o experiență de aproape trei decenii în educație și o preocupare constantă pentru găsirea unor modalități prin care învățarea să devină mai relevantă, mai autentică și mai apropiată de nevoile elevilor. Implicată activ în comunitatea Techsoup România, ambasador pentru educație și participantă la pilotarea unor programe educaționale inovatoare, promovează integrarea conștientă a tehnologiei, învățarea prin proiecte și dezvoltarea competențelor necesare unei lumi aflate în continuă schimbare. A implementat la nivelul școlii programul Designing Our Tomorrow (DOT), dezvoltat de University of Cambridge, este mentor al echipei de robotică participante în competiția FIRST Tech Challenge și susține formarea competențelor tehnice, digitale și colaborative ale elevilor.
În explorarea Inteligenței Artificiale în educație, interesul său principal nu este tehnologia în sine, ci modul în care aceasta poate fi pusă în slujba învățării. Crede că adevărata valoare a AI apare atunci când este construită și utilizată cu tact pedagogic, pentru a cultiva curiozitatea, autonomia și încrederea elevilor în propriile forțe. Iar dacă există un principiu care îi ghidează întreaga activitate, acesta este convingerea că nu îi poți învăța pe alții să învețe dacă nu rămâi, la rândul tău, un elev curios și responsabil.
Mai jos, vă invităm să descoperiți interviul cu doamna profesoară Cornelia Maier:
1. Ce v-a atras cel mai mult la oportunitatea de a fi printre primii profesori din România care pilotează Playlab și cum ați descrie, pe scurt, întreaga experiență în program?
Ce m-a atras cel mai mult a fost posibilitatea de a explora, din interior, un instrument nou, construit special pentru educație, într-un moment în care Inteligența Artificială începe să schimbe modul în care învățăm și predăm. După aproape trei decenii la catedră, consider important ca profesorii să participe activ la această transformare și să contribuie la integrarea tehnologiei în mod responsabil și pedagogic. Per ansamblu, experiența în program a fost una extrem de valoroasă. Dincolo de învățarea utilizării platformei, m-a provocat să reflectez mai atent la modul în care proiectez învățarea, formulez întrebările și construiesc contexte care îi ajută pe elevi să gândească și să învețe activ. Mi-a confirmat că tehnologia poate deveni un sprijin real în educație atunci când este folosită cu măsură, discernământ și suflet pedagogic.
2. Cum v-a schimbat perspectiva despre folosirea inteligenței artificiale la clasă acest program de formare?
Programul mi-a consolidat convingerea că valoarea Inteligenței Artificiale în educație nu ar trebui să stea în capacitatea de a oferi răspunsuri rapide, ci în modul în care poate susține procesul de învățare. Am înțeles și mai clar că profesorul rămâne esențial, pentru că el este cel care stabilește obiectivele, contextul și regulile de utilizare. În același timp, am descoperit că AI poate deveni un partener valoros în oferirea unui sprijin personalizat fiecărui elev, mai ales în situațiile în care profesorul nu poate fi simultan lângă toți elevii din clasă.
3. Ce fel de chatbot ați creat mai exact în Playlab, la ce clasă l-ați integrat și cum a fost el adaptat obiectivelor dumneavoastră de predare?
Am creat un chatbot educațional numit HML&CSS NeliPlay, destinat elevilor de liceu care învață elementele de bază ale limbajelor HTML și CSS. L-am utilizat la disciplina TIC, la două clase la care predau, de specializări diferite. Cel mai mult l-am utilizat la clasa de Matematică-informatică. Chatbotul a fost conceput ca un asistent pedagogic care oferă explicații, exemple și exerciții practice interactive, adaptate nivelului elevului. Am construit întregul workflow pornind de la Taxonomia Bloom revizuită, astfel încât elevii să parcurgă progresiv etapele de la înțelegerea conceptelor până la aplicare, analiză și creare. Mi-am dorit ca el să ghideze elevul prin întrebări și reflecție, nu să ofere direct soluțiile.
4. Cum au reacționat elevii când au testat chatbot-ul Playlab la clasă și ce feedback ați primit de la ei?
Reacțiile au fost foarte interesante și diverse. Elementul de noutate și posibilitatea de a dialoga cu un asistent digital au crescut evident interesul și implicarea elevilor. Ceea ce i-a surprins cel mai mult a fost faptul că chatbotul nu oferea imediat răspunsul final, ci încerca să îi conducă spre soluție prin întrebări și explicații. Mulți elevi au apreciat acest lucru. O elevă chiar spunea că chatbotul „nu o lăsa să încheie conversația fără să înțeleagă ceea ce dorea”. Alții au fost deranjați de „prea multe întrebări”. În același timp, elevii au oferit sugestii foarte valoroase: explicații mai clare pentru anumite greșeli, exemple mai apropiate de interesele lor, mai puține repetiții și o personalizare mai accentuată a dialogului.
moment surprins la clasă, în timpul testării Playlab
5. Ce v-a suprins în timpul sau după testarea la clasă a chatbot-ului Playlab?
M-a surprins maturitatea feedbackului primit de la elevi. Nu s-au limitat la a spune dacă le-a plăcut sau nu, ci au analizat foarte atent modul în care chatbotul îi ajuta să învețe și au formulat sugestii concrete de îmbunătățire. De asemenea, m-a surprins faptul că mulți au apreciat tocmai componenta de ghidaj pedagogic, deși mă așteptam ca majoritatea să prefere răspunsurile directe. A fost o confirmare că elevii pot valoriza procesul de învățare atunci când înțeleg sensul lui.
6. Care credeți că este diferența principală dintre Playlab și alte instrumente AI?
Pentru mine, diferența principală este că Playlab îți oferă posibilitatea să construiești controlabil (intenționat) experiența de învățare. Nu lucrezi doar cu un chatbot generic, ci poți defini contextul, fluxul de lucru, regulile, limitele și resursele pe care acesta le folosește. Mai mult, mi-a plăcut foarte mult pentru că se potrivește foarte bine pe structura mea de gândire algoritmică. Modelul bazat pe cele trei secțiuni Background, Workflow și Guidelines & Guardrails, permite integrarea unei logici pedagogice clare și transformă chatbotul într-un instrument educațional autentic, nu doar într-un generator de răspunsuri.
7. Cum vedeți in general rolul inteligenței artificiale în viitorul educației din România?
Este o întrebare foarte complexă, mai ales în aceste vremuri în care predictibilitatea s-a diminuat foarte mult. Inteligența Artificială este deja aici și, cu siguranță, va deveni un instrument din ce în ce mai prezent în școală. Din punctul meu de vedere, provocarea nu mai este dacă o folosim sau nu, ci cum alegem să o folosim. Sper să reușim să valorificăm potențialul ei pentru personalizarea învățării, pentru oferirea unui feedback rapid și pentru dezvoltarea autonomiei elevilor. În același timp, cred că va fi nevoie de multă educație digitală, gândire critică și discernământ, astfel încât elevii să nu confunde accesul la informație cu înțelegerea profundă și cunoașterea autentică. De asemenea, consider că este esențial să abordăm dezvoltarea și utilizarea Inteligenței Artificiale cu foarte multă responsabilitate. Va fi nevoie de un cadru legislativ clar și de principii etice solide care să ghideze atât utilizatorii, cât și pe cei care dezvoltă aceste tehnologii. Nu va fi deloc ușor să găsim echilibrul între reglementare și libertatea de inovare, între protecție și creativitate. Tocmai de aceea cred că una dintre cele mai importante teme ale următorilor ani va fi etica utilizării Inteligenței Artificiale, inclusiv în educație.
8. Dacă ar fi să dați un sfat unui coleg profesor care este sceptic sau se teme să folosească inteligența artificială la ore, care ar fi acela?
Depinde foarte mult de sursa acestui scepticism. Eu cred că aici se aplică foarte bine o idee veche și profundă: curajul nu înseamnă absența fricii, ci asumarea ei ca parte firească a creșterii și a învățării. Iar noi, profesorii, știm poate mai bine decât oricine acest lucru. Înțeleg foarte bine sentimentul de copleșire pe care îl poate genera ritmul amețitor în care evoluează Inteligența Artificială. Tocmai de aceea, nu cred că este util să o privim nici cu entuziasm necritic, nici cu teamă. Mai degrabă cu curiozitate, discernământ și spirit critic. Nu este nevoie ca un profesor să devină expert în tehnologie peste noapte și nici să schimbe radical tot ceea ce face la clasă. Ceea ce am învățat eu din această experiență este că nu trebuie să începem cu lucruri complicate. Putem explora treptat, cu răbdare și cu spirit critic. Până la urmă, provocarea nu este tehnologia, ci felul în care alegem să o folosim. Pentru mine, întrebarea esențială a rămas aceeași: cum îl ajut pe elev fără să-i iau bucuria și efortul de a descoperi singur? Dacă nu pierdem din vedere această întrebare, cred că Inteligența Artificială își poate găsi un loc (cât mai) firesc în educație.
Despre Playlab:
Playlab (https://www.playlab.ai/) este o organizație nonprofit de tehnologie cu misiunea de a democratiza și împuternici fiecare actor implicat în educație din lume. Instrumentul creat de Playlab și bazat pe inteligență artificială (IA) le permite profesorilor și elevilor să construiască, să adapteze și să folosească aplicații bazate pe IA potrivite contextului lor de predare și învățare, fără să fie nevoie de competențe tehnice. Pentru profesori, este utilă mai ales pentru a crea aplicații de tip chatbot sau instrumente IA personalizate, aliniate la curriculumului, obiectivelor de învățare și nevoilor clasei. Playlab a fost incubat în ecosistemul MIT (Massachusetts Institute of Technology) și a fost construit de către dezvoltatori care au construit și Scratch (https://scratch.mit.edu/). Ideea de bază din spatele Playlab este să reproducă valorile care au făcut Scratch atât de iubit și utilizat global: accesibilitate, creativitate, comunitate, dar în loc de programare, accentul este pus pe alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale.
Despre Asociația Krontechies:
Asociația Krontechies (https://www.krontechies.ro/) îmbină tehnologia cu educația de mediu non-formală, facilitând dezvoltarea competențelor digitale și a grijii față de natură. Prin proiectele sale, Krontechies contribuie la formarea profesorilor din preuniversitar și a unei generații de copii și tineri care privesc natura cu responsabilitate, curiozitate și creativitate, folosind tehnologia ca aliat în protejarea mediului.