În perioada 29 aprilie - 20 mai, 43 de profesori din preuniversitar (selectați din comunitățile de profesori ale Teach for Romania, Aspire Teachers și Asociația Techsoup) au făcut parte dintr-un program pilot care a adus în prim-plan utilizarea inteligenței artificiale în educație, într-o manieră accesibilă și creativă: AI Innovation Fellowship.
AI Innovation Fellowship a fost construit și organizat de Asociația Krontechies în parteneriat cu Playlab. Trainerii care au susținut profesorii pe tot parcursul experienței: Narcisa Codreanu (Playlab Senior Fullstack Engineer), Andreea Rădăcină (Asistent Universitar Doctorand Inginer, Facultatea de Automatică și Calculatoare, Politehnica București) și Ana Stamatescu (Director Executiv, Asociația Krontechies).
În cadrul programului, profesorii participanți au parcurs un proces intensiv de învățare care a îmbinat înțelegerea inteligenței artificiale generative cu metoda Design Thinking. Aceștia și-au creat propriile aplicații educaționale, mai exact, chatboți adaptați nevoilor clasei și obiectivelor curriculare, și le-au testat direct cu elevii. Programul a pus un accent important și pe dimensiunea etică a utilizării inteligenței artificiale, încurajând o abordare responsabilă și critică a noilor tehnologii.
Iuliana Cîju este profesor de matematică la Școala Gimnazială nr. 24 „Ion Jalea” din Constanța și crede că învățarea autentică apare atunci când elevii sunt provocați să gândească, să exploreze și să își construiască singuri înțelegerea. Este preocupată de integrarea tehnologiei și a inteligenței artificiale în educație, nu ca scop în sine, ci ca instrument care poate personaliza învățarea și poate oferi fiecărui elev sprijin adaptat nevoilor sale. Prin proiectele și activitățile pe care le dezvoltă, caută permanent modalități prin care matematica să devină mai accesibilă, mai relevantă și mai atractivă pentru elevi.
Mai jos, vă invităm să descoperiți interviul cu doamna profesoară Iuliana Cîju:
1. Ce v-a atras cel mai mult la oportunitatea de a fi printre primii profesori din România care pilotează Playlab și cum ați descrie, pe scurt, întreaga experiență în program?
M-a atras ideea de a trece de la simpla utilizare a inteligenței artificiale la crearea unor instrumente educaționale adaptate nevoilor reale ale elevilor mei. Mi s-a părut o oportunitate rară de a experimenta, de a învăța și de a contribui la modelarea modului în care AI poate fi folosit responsabil în educație. Întreaga experiență a fost una intensă, practică și inspirațională, în care am învățat alături de o comunitate de profesori deschiși către inovație.
2. Cum v-a schimbat perspectiva despre folosirea inteligenței artificiale la clasă acest program de formare?
Înainte vedeam AI mai ales ca pe un instrument care dă elevilor posibilitatea să scrie rezolvări pe care nu le înțeleg, multe dintre ele neadaptate vârstei. Acum îl văd și ca pe un partener de învățare pentru elevi. Programul m-a ajutat să înțeleg că inteligența artificială poate susține diferențierea, feedbackul imediat și exersarea individualizată, fără să înlocuiască rolul profesorului. Dimpotrivă, profesorul rămâne cel care proiectează experiența de învățare și stabilește obiectivele educaționale.
3. Ce fel de chatbot ați creat mai exact în Playlab, la ce clasă l-ați integrat și cum a fost el adaptat obiectivelor dumneavoastră de predare?
Am creat chatbotul WhyMath, un asistent educațional destinat elevilor de gimnaziu, care îi sprijină în învățarea matematicii prin dialog și ghidare pas cu pas. Ideea de la care am pornit a fost că mulți elevi renunță atunci când întâlnesc dificultăți sau caută direct răspunsul, fără să înțeleagă procesul de rezolvare. De aceea, am construit WhyMath astfel încât să funcționeze mai degrabă ca un tutore decât ca un simplu generator de soluții. Chatbotul îi provoacă pe elevi să gândească, le adresează întrebări orientative, oferă indicii și feedback personalizat și îi ajută să descopere singuri pașii necesari rezolvării unei probleme. L-am integrat în activitățile de matematică de la gimnaziu, în special pentru recapitulare, exersare și consolidarea conceptelor. Obiectivul meu a fost să creez un instrument care să dezvolte autonomia și încrederea elevilor în propriul raționament matematic.
4. Cum au reacționat elevii de liceu când au testat chatbot-ul Playlab la clasă și ce feedback ați primit de la ei?
Elevii au fost foarte curioși și entuziasmați. Le-a plăcut faptul că puteau primi explicații imediat și că puteau pune întrebări fără teama de a greși. Mulți au fost surprinși de faptul că chatbot-ul nu le oferea direct răspunsul, ci îi provoca să reflecteze și să găsească singuri pașii de rezolvare. Feedbackul lor m-a ajutat să îmbunătățesc modul în care chatbot-ul formulează întrebările și oferă sprijin.
moment surprins la clasă, în timpul testării Playlab
5. Ce v-a suprins în timpul sau după testarea la clasă a chatbot-ului Playlab?
M-a surprins cât de implicați au fost elevii și cât de mult au perseverat atunci când primeau feedback gradual. Unii elevi care, de obicei, evită să răspundă în clasă au interacționat mult mai relaxat cu chatbot-ul și au avut curajul să încerce mai multe variante de rezolvare.
6. Care credeți că este diferența principală dintre Playlab și alte instrumente AI?
Playlab oferă profesorilor posibilitatea de a crea experiențe educaționale personalizate, fără cunoștințe de programare. Nu este doar un instrument care răspunde la întrebări, ci unul care permite profesorului să definească rolul, comportamentul și obiectivele chatbot-ului. Astfel, profesorul rămâne autorul experienței de învățare.
7. Cum vedeți in general rolul inteligenței artificiale în viitorul educației din România?
Cred că inteligența artificială va deveni un sprijin important atât pentru profesori, cât și pentru elevi. Ea poate contribui la personalizarea învățării, la feedback rapid și la accesul la resurse adaptate fiecărui elev. Totuși, succesul va depinde de modul în care profesorii vor fi formați să utilizeze aceste instrumente în mod responsabil și pedagogic.
8. Dacă ar fi să dați un sfat unui coleg profesor care este sceptic sau se teme să folosească inteligența artificială la ore, care ar fi acela?
L-aș încuraja să înceapă cu pași mici și să privească inteligența artificială ca pe un instrument, nu ca pe un înlocuitor al profesorului. Cel mai bun mod de a înțelege potențialul ei este să experimenteze într-un context concret, cu o nevoie reală din clasă. De multe ori, scepticismul dispare atunci când vezi cum un elev primește sprijinul de care are nevoie exact în momentul potrivit.
Despre Playlab:
Playlab (https://www.playlab.ai/) este o organizație nonprofit de tehnologie cu misiunea de a democratiza și împuternici fiecare actor implicat în educație din lume. Instrumentul creat de Playlab și bazat pe inteligență artificială (IA) le permite profesorilor și elevilor să construiască, să adapteze și să folosească aplicații bazate pe IA potrivite contextului lor de predare și învățare, fără să fie nevoie de competențe tehnice. Pentru profesori, este utilă mai ales pentru a crea aplicații de tip chatbot sau instrumente IA personalizate, aliniate la curriculumului, obiectivelor de învățare și nevoilor clasei. Playlab a fost incubat în ecosistemul MIT (Massachusetts Institute of Technology) și a fost construit de către dezvoltatori care au construit și Scratch (https://scratch.mit.edu/). Ideea de bază din spatele Playlab este să reproducă valorile care au făcut Scratch atât de iubit și utilizat global: accesibilitate, creativitate, comunitate, dar în loc de programare, accentul este pus pe alfabetizarea în domeniul inteligenței artificiale.
Despre Asociația Krontechies:
Asociația Krontechies (https://www.krontechies.ro/) îmbină tehnologia cu educația de mediu non-formală, facilitând dezvoltarea competențelor digitale și a grijii față de natură. Prin proiectele sale, Krontechies contribuie la formarea profesorilor din preuniversitar și a unei generații de copii și tineri care privesc natura cu responsabilitate, curiozitate și creativitate, folosind tehnologia ca aliat în protejarea mediului.